Azi m-am gandit ca din moment ce irosesc atatea epitete pentru a vorbi despre stari ale naturii sau persoane enervante, pot foarte bine sa incant ochii putinilor mei cititori scriind despre persoane care si-au lasat amprenta asa de adanc in viata mea, incat in cazul in care ar savarsi vreodata o crima, identitatea le-ar fi compromisa, numai datorita existentei mele.
Desigur, numele lor sunt pur fictive. Cum sa imi descriu toti prietenii si sa ma astept ca nimeni sa nu isi dea seama cine sunt? E ca si cum as posta o poza cu mine in prim plan, hlizindu-ma cu gura pana la urechi la aparat si as avea pretentia anonimatului.
Hello, dear stranger who wants to remain a stranger,…in primul rand vreau sa ma declar o fana a blogului tau…there I’ve said it, everyone knows it now! Imi place stilul tau care are un aer de independenta ,siguranta si certitudine, e exact ce speram sa gasesc. Dupa cate am citit (tot) sunt sigura ca nu o sa iti dezamagesti cititorii fiindca pari genul de persoana care ar putea face din cea mai banala poveste o adevarata comedie de succes:) Imi pare bine ca te-am descoperit si sper sa continuui sa scri…fiindca esti ca si apa sarata…beau…si imi sporesti setea 😀
succes in ceea ce faci ca faci bine;)
U’ll hear from me again;)
:X
sunt cele mai frumoase lucruri pe care mi le’a spus cineva vreodata!
multumesc!