Goodbye…


Eram hotarata sa nu plang. Nu stiu daca pentru mine sau pentru impresia pe care ar fi lasat-o lacrimile mele, dar nu aveam de gand sa plang.

Simteam arsura din gat provocata de lacrimile inabusite si mi-am inclestat maxilarul pentru a nu elibera suspinul din foc.

Am acceptat pasiv ultima imbratisare, prefacandu-ma ca nu-mi pasa, prefacandu-ma ca nu ma rup in bucati pe dinauntru, scrasnind din dinti si cantand Nickelback in gand, blocandu-mi suferinta intre versuri.

Vedeam din ce in ce mai incetosat, dar ma incapatanam sa nu clipesc pentru a-mi pastra lacrimile in ochi.

Am urmarit cu privirea masina care se indeparta, luand coltul pentru ultima data, in timp ce eu am ramas in mijlocul strazii, in pijamale si goala pe dinauntru.

Le-am simtit cum se rostogolesc de sub gene, rotunde si grele, doua boabe de durere care imi udau obrajii.

Adevarul e ca imi va fi dor….

Vodpod videos no longer available.

goodbye

Advertisements
This entry was posted in Kindly unspoken, Oameni dragi, Regrete and tagged , . Bookmark the permalink.

5 Responses to Goodbye…

  1. Lorelay says:

    Am fost am vazut, am simtit…
    >:D<
    I'm always here for you!

  2. 😦 Imi pare foarte rau ca suferi. >:D<

    Dar nu inteleg, de ce sa iti ascunzi sentimentele? Daca simti ca ti se sfasie fasii din inima in momentul ala, de ce sa te ascunzi? Stiu ca exista orgoliu si onoare, dar viata ar fi mult mai simpla daca nu ne-am mai ascunde dupa deget si am face exact ce simtim.

    • Adia says:

      Nu pentru onoare…nici vorba de asa ceva. Uit de onoare cand e vorba de sentimente. Mi le ascund atunci cand nu imi place cum ar putea ele sa afecteze pe cineva. Nu vreau sa spun ca ma doare daca durerea mea ar putea provoca alta durere, sau….satisfactie.

  3. Mladin Adrian says:

    waiii….. aici e ceva ascuns… ceva cu subintelesuri…. si ma superi daca mai suferi sau deastea…. si eu trec prin mom deastea si gataaaaaaa ce a fost a fost, ce va fi, va fi :D…. da imi place nickelback :X

  4. Adrian says:

    Uneori,renastem din lacrimi,din durere si din suferinta.Uite,pe Polimedia,unde ai postat si tu,am propus un link despre Renasterea unei poete care si-a pierdut AMBII COPII.Aceea este adevarata durere.Tu te vei ridica precum o lacrima deja prelisa pe obrazul sufletului si vei de acum ininte mai frumoasa si mai puternica.Te astepta o viata,nu oricine are darul asta,de a privi inainte,si cel mai frumos lucru din viata ta nu uita ca esti tu insati si propriile tale ganduri.Ramane ca cineva,sa le si merite,deci fii optimista!
    Toate cele bune.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s