Category Archives: amintiri

Ultima tâmpenie a prefixului

Eram toate trei îmbrăcate în pijamale de ceva vreme. Restul casei dormea. Lorelay se uită la mine peste umăr. – Mai sunt 15 minute din ziua ta. Ce vrei să facem ? – Nu ştiu… – Hai, o ultimă tâmpenie … Continue reading

Posted in amintiri, Momente speciale, Oameni dragi | Tagged , , , , , , | 23 Comments

Elena

Elena era cea mai drăguţă fată din clasă. Îi lipseau câţiva centimetri buni până să împlinească un metru şaizeci. Ochii şi buzele ar fi spus despre ea că e o femeie frumoasă, dacă obrajii netezi şi nasul mic n-ar fi … Continue reading

Posted in amintiri, Oameni dragi | Tagged , , , , , , | 31 Comments

Primul prieten traumatizat de tata

Eram pe la sfârşitul clasei a 9-a când mi-am invitat pentru prima dată un iubit acasă. Bine, adevărul fie spus, nu l-am invitat în calitate de iubit, ci de “un amic de pe a 12-a care vine să îmi reinstaleze … Continue reading

Posted in amintiri, Familie, Oameni dragi, Râzi cu mine | Tagged , , , , , , | 41 Comments

Primul meu duşman

Ca orice copil, am ştiut din clipa în care am văzut primul ac ataşat de o siringă că mi-e frică de el. Fără motive, fără explicaţii, urmam pur şi simplu o regulă nescrisă a copilăriei. Aşa că de câte ori … Continue reading

Posted in amintiri, Familie, Râzi cu mine | Tagged , , , , | 19 Comments

Râzi !

În nici un moment nu îmi placi mai mult decât atunci când râzi. Îţi dispare orice umbră de răutate din ochi şi ţi se nasc, în schimb, steluţe de lumină şi încreţituri în colţurile lor. Buzele dragi, care mi-am spus … Continue reading

Posted in amintiri, Kindly unspoken, Oameni dragi, Special pentru... | Tagged , , | 12 Comments

Decembrie ?

Decembrie…şi totuşi, parcă şi-a mai pierdut magia. Mi-e dor să nu o înţeleg, să mă bucur de zăpadă ca de o minune, să cred în Moş Crăciun, să-mi trezesc în suflet amosfera de siguranţă, încredere în neştiinţă şi iubire simplă, … Continue reading

Posted in amintiri, Everyday, Regrete | Tagged , , , | 11 Comments

Frântură de copilărie

Stăteam în genunchi pe scaunul de birou pe care l-am mutat lângă fereastră, ca să pot privi, fără să înţeleg, ce se întâmplă afară. Nici nu mi-am dat seama că mi-am lipit vârful nasului de sticla rece, până nu s-a … Continue reading

Posted in amintiri, Familie, Oameni dragi | Tagged , , , , , | 19 Comments